Regina uleiului de măsline palestinian

Rameh, un sat palestinian înconjurat de plantații de măslini, are de multă vreme reputația de a produce ulei deosebit de bun.

O oală cu mujadara ambalată și gata de plecare, un borcan mic de măsline și puțină pâine alături. Era sfârșitul iernii în acest sat de munte palestinian din Galileea, iar Abla Hussein, care acum are 86 de ani, era atunci un copil, nu mai mare de 7 sau 8 ani. Ea și familia ei erau gata să facă o plimbare de o oră până la livezile lor de măslini, unde își petreceau întreaga zi, în fiecare zi pe parcursul celor aproape trei luni ale sezonului de recoltare.

Măslinele care au crescut acolo erau pline de ulei, spune ea: „Era atât de mult ulei și uleiul era atât de dulce încât îți aluneca pe gât”.

Uleiul de măsline Rameh a avut multă vreme reputația de a fi cel mai bun din țară, chiar și din întreaga regiune, și este esențial pentru identitatea satului. Proaspăt ieșit din presă, este ca un aur lichid strălucitor, aroma sa amintind de ierburile sălbatice și frunzele de păpădie care cresc în jurul măslinilor.

În timp ce sudul Spaniei și sud-estul Italiei sunt acum cele mai mari regiuni comerciale producătoare de ulei de măsline din lume, dovezile sugerează că terenul care înconjoară Marea Galileii – unde Rameh se află, pe versanții Muntelui Haidar – a fost odată cea mai importantă regiune a măslinilor din lume. Cercetări recente indică faptul că a fost și locul celei mai vechi cultivări a măslinilor, datând din 5000 î.e.n.

Astăzi, aproximativ 2.000 de acri de măslini vechi de secole îl înconjoară Rameh în toate direcțiile – o mare verde, foșnetul frunzelor asemănător cu valurile. În articole de ziar, cărți și chiar poezii, măslinele sunt descrise ca „cele mai bune pe care le-ai văzut vreodată”, iar satul însuși ca „regina uleiului palestinian”.

Mousef Hanna, bucătarul-șef și proprietarul aclamatului restaurant Magdalena, din Tiberias, stochează uleiul nou-recoltat în sticle în congelator, astfel încât să poată oferi gustului său proaspăt presat mesei pe tot parcursul anului.

Domnul Hanna, în vârstă de 47 de ani, care este din Rameh, a spus că a încercat uleiuri de măsline din întreaga lume. În timp ce unele, cum ar fi o sticlă recentă de pe Muntele Etna din Sicilia, se apropie ca aromă, el preferă sticlele în care primește ulei de măsline local în sezon.

„Toți cred că uleiul lor este cel mai bun, dar uleiul de măsline de la Rameh este fin și plăcut. Este ca un fruct copt: înțepător, dar dulce”.

După cum spune Mazen Ali, referindu-se la un proverb arab, „O maimuță, în ochii mamei sale, este o gazelă”. Domnul Ali, în vârstă de 60 de ani, este cofondatorul unui grup nonprofit dedicat conservării măslinilor din regiune. Deși este din satul vecin Deir Hanna, chiar și el a recunoscut că uleiul din Rameh este excepțional.

Deci, ce face acest ulei atât de bun, chiar superior? Explicațiile abundă.

Există mulți factori, spune domnul Ali, precum musca fructelor de măsline, un dăunător care atacă măslinii dinspre coastă spre interior. Musca forțează alte sate să își recolteze măslinele mai devreme, înainte ca cultura să fie deteriorată. Dar Rameh, deoarece este situat mai sus și mai departe, în interior, poate aștepta mai mult și permite ca măslinele să se coacă în pomi. Acest lucru face ca uleiul care este „ușor amărui, să fie totuși delicat și fructat”.

„Dar”, spune el râzând, „și uleiul de măsline Deir Hanna este, de asemenea, foarte bun.”

Musa Khalaf, în vârstă de 82 de ani, evaluator imobiliar pensionar și unul dintre proprietarii de livezi de măslini din Rameh, vorbește despre calitatea măslinelor Suri care cresc acolo, un soi antic care produce mult ulei. Există, de asemenea, climatul favorabil, solul bogat în nutrienți cultivat de animale și niciodată tratat cu îngrășăminte, precum și tăierea și îngrijirea meticuloasă pe tot parcursul anului.

„Măslinele sunt culese la maturitate maximă”, spune domnul Khalaf, „nu verde, nu negru, ci nuanțe și pete de verde și violet-negru”. Încă se recoltează manual în Rameh, folosind o prăjină pentru a dobori măslinele coapte. Măslinele sunt presate imediat după recoltare, ceea ce face ca uleiul să aibă un gust mai fin.

Înainte de Nakba – Catastrofa Palestiniană din 1948, plantațiile de măslini din Rameh puteau produce până la 250.000 de litri într-un an cu randament ridicat. Uleiul era vândut pe scară largă în toată țara, precum și în Liban și Siria. Dar producția a scăzut în cele șapte decenii de atunci.

Nasab Hussein, 34 de ani, cercetător cultural și autor, și nepoata doamnei Hussein, documentează această schimbare în cartea sa „Rameh: An Untold Story”. Ea explică că modul în care au fost expropriate terenurile fermierilor palestinieni și închiderea frontierelor cu Siria și Libanul a dus la o penurie de forță de muncă și a diminuat viabilitatea economică a creșterii măslinelor. „Chiar nu poți separa povestea noastră despre măsline de cea politică”, spune ea.

Oamenii obișnuiau să lucreze și să meargă la școală în Rameh și se bazau pe cultivarea măslinelor pentru venit. Dar, din 1948 până în 1966, conducerea militară israeliană a restricționat circulația palestinienilor, împiedicând fermierii să-și acceseze plantațiile.

Copacii au fost neglijați, randamentele au devenit mult mai mici și prețurile au scăzut. Astăzi, mult mai puține familii se bazează pe cultivarea măslinilor decât în ​​trecut și uleiul nu mai susține satul din punct de vedere economic. Este dificil chiar să știi cât de mult produce Rameh acum.

Dar uleiul este încă presat, mai ales pentru consum personal, și este încă indispensabil – o parte centrală a vieții în sat, folosită ca hrană și medicamente. „Îl freci pe piept dacă tușești”, spune Abla Hussein. „Pui o picătură caldă în urechea copilului tău dacă îl doare.”

Domnul Khalaf și soția sa, Safa, și copiii lor continuă să-și întrețină plantațiile și au început să exploreze modalități de a-și vinde măslinele și uleiul în străinătate.

„Gătim totul în el”, a spus doamna Khalaf. Tocanitele și mujadaras (pilaf de linte) sunt toate făcute cu uleiul lor, la fel ca și ma’akarona (prăjituri de anason), malateet (biscuiți condimentați) și manaqeesh (pâine plată cu za’atar).

„Dar cine are nevoie într-adevăr de un fel de mâncare? Cea mai bună masă din lume este o bucată de pâine înmuiată în ulei de măsline proaspăt presat.”

Courtesy of Reem Kassis

Un membru al Knessetului regretă că, la înființarea entității sioniste, Ben-Gurion nu a „terminat treaba”

Bezalel Smotrich, un parlamentar israelian, a admis ceea ce știe deja orice istoric serios și orice palestinian: purificarea etnică a 800.000 de palestinieni de către milițiile sioniste înainte și după înființarea Israelului în 1948 este incontestabilă, iar armata israeliană a participat la aceasta.

„Sunteți aici din greșeală, este o greșeală faptul că Ben-Gurion nu a terminat treaba și nu v-a dat afară în 1948”, a țipat Smotrich, care conduce Partidul Sionist Religios, către membrii palestinieni ai Knessetului.

David Ben-Gurion, primul prim-ministru israelian, a fost arhitectul campaniei organizate de purificare etnică și deposedare pe care palestinienii o numesc Nakba.

Smotrich era supărat că unii membri ai Knessetului respingeau apelul său rasist pentru ca Israelul să aibă o „majoritate evreiască”, catalogându-i pe aceștia ca „anti-sioniști, susținători ai terorii, dușmani”, folosind un limbaj îngrozitor, regretând că purificarea etnică a sute de mii de palestinieni din țara lor natală de către milițiile sioniste nu a mers suficient de departe.

Acest tip de rasism nu este nimic nou pentru Smotrich. În 2015, el a susținut că Dumnezeu le-a poruncit evreilor să nu vândă case palestinienilor. Aceasta este o practică a Fondului Național Evreiesc, care este susținut de statul israelian, ale cărui politici discriminatorii sunt menite să împiedice cetățenii palestinieni din Israel să închirieze terenuri și case, inclusiv proprietățile lor confiscate în timpul Nakba.

Trei ani mai târziu, Smotrich a cerut ca tânăra activistă palestiniană Ahed Tamimi să fie împușcată sau cel puțin să i se zdrobească genunchii.

Smotrich susține segregarea și expulzarea palestinienilor. Chiar un savant israelian proeminent al Holocaustului, Daniel Blatman, i-a numit ideile potențial genocide.

În timp ce parlamentarul israelian admite că Israelul i-a expulzat pe palestinieni și regretă că nu i-a expulzat pe toți, grupul de lobby pentru Israel al Partidului Democrat din SUA (DMFI) afirmă doar că palestinienii „au fugit”. Realitatea purificării etnice este incomodă pentru cei care urmăresc să justifice sau să nege Nakba.

DMFI a citat, anul trecut, o hartă produsă de Regavim, o organizație pe care Smotrich a cofondat-o și a fost director de operațiuni. A făcut acest lucru în contextul trimiterii unei note către membrii Congresului în care apăra demolarea în masă de către Israel a comunității palestiniene din Khirbet Humsa, Cisiordania. De fapt, DMFI îi făcea responsabili pe palestinienii din Khirbet Humsa pentru propria lor expulzare forțată de către forțele de ocupație israeliene.

Archie Gottesman, membru al consiliului director al grupul de lobby pentru Israel din Partidului Democrat din SUA este un promotor al genocidului împotriva palestinienilor. În iunie 2018, ea a scris pe Twitter: „Gaza este plină de monștri. Este timpul să-i dăm foc.”

Pentru a menține o aparență de credibilitate democratică, DMFI face câte o mustrare ocazională unui politician israelian. Dar asta nu ar trebui să păcălească pe nimeni.

Acest presupus angajament pentru egalitate se evaporă în fața faptului evident că există zeci de legi israeliene care discriminează palestinienii. Spunând altfel, așa cum încearcă principala organizație de lobby pentru Israel din SUA, Anti-Defamation League (ADL), nu face acest lucru. ADL, la fel ca DMFI, se opune întoarcerii acasă a refugiaților palestinieni expulzați de Ben-Gurion și a descendenților lor, pe motiv că nu sunt evrei.

Dacă aceste organizații ar fi serioase în ceea ce privește combaterea discriminării israeliene împotriva palestinienilor, atunci ar face mult mai mult decât să aștepte ca cele mai flagrante declarații de rasism să fie condamnate. Dar, din moment ce misiunea lor este de a nega, apăra și justifica încălcările drepturilor palestiniene de către Israel, asta nu se va întâmpla.

La fel ca Smotrich, ei susțin Israelul ca o etnocrație care discriminează palestinienii indigeni. Sunt pricepuți să încerce să ambaleze acest lucru într-un limbaj mai plăcut pentru publicul american.

Cu toate aceste mustrări, în practică rămân foarte aproape de Smotrich insistând ca Israelul să fie „un stat evreiesc” – situație care poate fi menținută doar prin perpetuarea încălcărilor masive ale drepturilor palestiniene, în special ale refugiaților.

Courtesy of Michael F. Brown / Electronic Intifada

Președintele palestinian solicită SUA și comunității internaționale să pună capăt ocupației israeliene

„Dacă Israelul respinge soluția celor două state, palestinienii vor fi obligați să aleagă alte opțiuni politice.”

Președintele Mahmoud Abbas a avertizează cu privire la pericolele planurilor Israelului de a construi sute de unități de locuit pentru coloniștii israelieni în mai multe așezări ilegale din jurul Ierusalimului de Est ocupat, spunând că aceste planuri vor elimina cartierele palestiniene ale orașului.

„Astfel de proiecte reprezintă o provocare pentru dreptul internațional și legitimitatea internațională, acordurile semnate și angajamentele exprimate în mod repetat de administrația SUA, în care a afirmat că consideră extinderea coloniilor israeliene și măsurile unilaterale israeliene drept acte inacceptabil.”

Mahmoud Abbas a cerut administrației SUA să își mențină pozițiile și să le pună în aplicare, conform discuțiilor cu președintele Joe Biden în care acesta a confirmat respingerea oricărei măsuri unilaterale a Israelului.

Planurile Israelului de epurare etnică a palestinienilor și de a stabili noi colonii israeliene în teritoriile palestiniene ocupate vor împinge lucrurile „într-un punct de fără posibilitate de întoarcere” și „regiunea într-o tensiune și o explozie mai mari”, subliniază declarația președintelui palestinian.

Președinția a reamintit că foaia de parcurs anunțată de Mahmoud Abbas în discursul său recent în fața Organizației Națiunilor Unite este clară și reprezintă o inițiativă importantă, în care a subliniat că situația actuală nu mai este durabilă.

„Calea către pace este clară: înființarea unui stat palestinian independent în frontierele dinainte de 1967 cu Ierusalimul de Est capitală.”

Situația din teritoriile palestiniene ocupate „a devenit insuportabilă din cauza încălcărilor israeliene. Israelul trebuie să oprească toate măsurile împotriva poporului nostru din Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza”.

Dacă Israelul „respinge soluția celor două state, palestinienii vor fi obligați să meargă pe alte opțiuni politice. Vom solicita punerea în aplicare a Rezoluției 181 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptată în 1947, sau vom lupta pentru un singur stat democratic pe întreg pământul Palestinei istorice, în care drepturile politice și civile ale palestinienilor să fie deplin respectate.”

WAFA / CGTN

Papa Francisc: „Ierusalimul de Est este capitala statului Palestina și aceasta este calea păcii”

„Întotdeauna Sfântul Scaun a fost alături și aproape de voi, și eu voi continua să vă fiu alături și să fac eforturi pentru pace.”

Într-o convorbire telefonică cu Papa Francisc, președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, a răspuns îngrijorărilor acestuia privind agresiunile coloniștilor evrei și ale ocupației israeliene în orașul Ierusalim, care invadează Moscheea Aqsa, demolează casele și expulzează palestinienii din casele lor din cartierele Sheihk Jarah și Salwan.

Președintele palestinian a subliniat importanța respectării procesului politic de a pune capăt ocupației israeliene, subliniind angajamentul părții palestiniene față de pace pe baza rezoluțiilor de legitimitate internațională și sub auspiciile Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, care cuprinde Națiunile Unite, Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia, și necesitatea de punere în aplicare a acordurilor deja semnate.

Președintele a subliniat, de asemenea, importanța menținerii securității și a statului de drept, a prezenței creștine în Țara Sfântă și promovarea toleranței și protecția tuturor locuitorilor săi.

Sfinția Sa, Papa Francisc a declarat că „Cu toții vrem o soluție cu două state, cu Ierusalimul de Est capitală a statului Palestina și aceasta este calea corectă pentru că este calea păcii”.

Papa Francisc a încheiat spunând: „Întotdeauna Sfântul Scaun a fost alături și aproape de voi, și eu voi continua să vă fiu alături și să fac eforturi pentru pace”.

Primarul din Betleem face apel la oprirea interdicției Israelului asupra turiștilor de a înnopta în orașul biblic

„Este imperativ nevoie ca comunitatea internațională să ia toate măsurile necesare pentru a opri această politică discriminatorie care se adaugă la lunga listă a încălcărilor Israelului ale dreptului internațional, rezoluțiilor ONU și acordurilor semnate cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei.”

Anton Salman, primarul orașului Betleem, a trimis o scrisoare diplomaților străini și Autorității Palestiniene prin care îi îndeamnă să intervină pentru a împiedica aplicarea unei decizii a Israelului care interzice turiștilor să rămână peste noapte în hotelurile orașului biblic.

„Vă scriem cu mâhnire și îngrijorare cu privire la starea turismului din orașul Betleem și din restul statului Palestina ocupat. După cum știți, orașul nostru a suferit de o lipsă de turiști în ultimii doi ani ca urmare a pandemiei cu Covid-19.

Acum, că grupurile de pelerini și turiști au fost lăsate să intre în țară, ministerul israelian al turismului a emis directive către operatorii de turism care interzic ca aceste grupuri să înnopteze în Betleem, permițând doar vizite limitate, care evită interacțiunea cu oamenii noștri și cu întreprinderile locale, ignorând toate pregătirile pe care le-am făcut pentru a-i primi pe turiști.

Israelul, puterea ocupantă, continuă să împiedice Palestina să își opereze propriul aeroport sau să aibă vreun control asupra punctelor de trecere a frontierei, ceea ce face aproape imposibil ca sectorul nostru turistic să își stabilească propriile politici în ceea ce privește primirea turiștilor. Israelul are politici ilegale care stimulează prezența a peste 100.000 de coloniști străini în Guvernoratul Betleemului, însă împiedică turiștii străini să doarmă în orașul nostru.

Betleemul este una dintre zonele cele mai afectate de politicile ilegale de ocupație ale Israelului, inclusiv construcția zidului de anexare și separarea de Ierusalimul de Est, având un control limitat doar a asupra aproximativ 13% din propriul nostru pământ. Șomajul în Betleem a crescut la o rată fără precedent, iar ultimele politici ale ministerului israelian al turismului nu fac decât să facă să crească suferințele și nedreptățile pe care cetățenilor noștri sub ocupația israeliană.

Astfel, este imperativ nevoie ca comunitatea internațională să ia toate măsurile necesare cu autoritățile israeliene pentru a opri această politică discriminatorie care se adaugă la lunga listă a încălcărilor Israelului ale dreptului internațional, rezoluțiilor ONU și acordurilor semnate cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei.”

WAFA News Agency

Brutalitatea ocupației sioniste asupra palestinienilor în timpul sezonului de recoltare a măslinelor

„Sezonul recoltării măslinelor este un moment binecuvântat pentru palestinieni. Dar pentru coloniștii și soldații israelieni este un moment de distrugere, sânge și violență.”

O fotografie a unui soldat israelian înarmat, alături de alte câteva zeci, stând pe spatele unui palestinian ținut cu fața în jos în pământ, a devenit virală pe rețelele sociale în această săptămână.

Activistul palestinian Mohammed al-Khatib a fost bătut violent, lovit cu picioarele și lovit cu pumnii în față de soldații israelieni înainte ca acesta să fie aruncat pe pământ și târât pe terenul accidentat înainte de a fi călcat și, în cele din urmă, legat la ochi și luat în custodie.

Fotografia a fost făcută în mijlocul unei brutale represiuni israeliene împotriva activiștilor, în timp ce aceștia încercau să escorteze un grup de fermieri palestinieni la pământul lor pentru a-și recolta măslinii în zona al-Ras, la vest de Salfit, în Cisiordania de Nord ocupată .

Activiștii și fermierii locali care se aflau la fața locului au spus că bărbatul a fost bătut violent, lovit cu picioarele și lovit cu pumnul în față de soldații israelieni înainte ca acesta să fie aruncat pe pământ și târât peste teren accidentat înainte de a fi călcat și, în cele din urmă, legat la ochi și luat în custodie.

„Soldații ne-au atacat pe toți într-o manieră extrem de agresivă”, a declarat Munther Amira, un activist palestinian în cadrul Comitetului de Rezistență Populară din Cisiordania, aflat luni la fața locului.

„Am încercat să le spunem că încercăm doar să ajutăm fermierii să ajungă la pământul lor, astfel încât să poată culege măslinele, dar au refuzat să ne asculte. Al-Khatib a fost unul dintre mai mulți activiști care au încercat să treacă pe lângă soldați și să ajungă la plantațiile de măslini din apropiere. Când a făcut asta, soldații au atacat.”

„Au început să atace oameni peste tot, să arunce gaze lacrimogene și să bată pe oricine a încercat să se apropie de plantațiile de măslini”, a povestit el, menționând că și doi activiști israelieni au fost reținuți în acest proces, iar un jurnalist palestinian a fost bătut și el.

„Fotografiile vorbesc de la sine și îți spun tot ce trebuie să știi”, a spus Amira, adăugând că atunci când el și alți activiști au încercat să intervină și să-l ajute pe al-Khatib, au fost și ei bătuți și împinși.

Până miercuri după-amiază, al-Khatib și ceilalți activiști au fost eliberați, dar fermierii din Salfit încă nu au putut să-și acceseze pământul. „Toate acestea fac parte din tactica de intimidare a ocupației, pentru a împiedica fermierii să se întoarcă în zonă și să-și recolteze măslinele”, a spus Amira. „Dar nu vom abandona fermierii, deoarece acesta este pământ palestinian și ne aparține”.

„Sezonul recoltării măslinelor este un moment binecuvântat pentru palestinieni. Dar pentru coloniștii și soldații israelieni este un moment de distrugere, sânge și violență”.

De generații, locuitorii din Salfit s-au bucurat de al-Ras, o zonă montană de la periferia vestică a orașului, pentru plantațiile sale de măslini și priveliștile litoralului mediteranean, chiar dincolo de zid.

Dr. Dheeb Shtayyeh, profesor universitar și fermier din Salfit, a declarat că el și familia sa folosesc terenul de la al-Ras de generații. „Veneam aici cu tatăl meu de băiat și culegeam măsline cu el”, a spus Shtayyeh. „Și când am îmbătrânit, am început să-mi aduc copiii aici să se joace și veneam cu familia mea aici pentru picnicuri pe tot parcursul anului.”

Familia lui Shtayyeh face parte dintr-o duzină de familii palestiniene care dețin terenuri pe Al-Ras, dar nu au putut să-și acceseze pământul din decembrie 2020, când a apărut un colonist israelian care a stabilit un avanpost ilegal pe vârful muntelui.

„Dintrodată, ori de câte ori încercam să mergem la Al-Ras, soldații israelieni apăreau și ne goneau. În momentul în care colonistul ne vedea, el îi chema pe soldați și aceștia erau acolo în câteva minute, spunându-ne că este o zonă militară închisă și nu ne este permis acolo”.

În ultimul an, Shtayyeh, alături de alte zeci de familii din Salfit și activiști din Cisiordania au organizat săptămânal demonstrații și acțiuni pașnice pentru a protesta împotriva stabilirii avanpostului pe pământul lor.

Aproape întotdeauna întâmpină gaze lacrimogene și violență din partea armatei israeliene, care menține o prezență permanentă în zonă pentru a proteja avanpostul.

În iulie, forțele israeliene au suprimat violent unul dintre proteste și au incendiat unii dintre măslini. „Atunci am început să ne facem griji cu privire la pomi, mai ales pentru că se apropia timpul recoltei”, a spus el.

Odată ce recolta de măsline a început în octombrie, la fel ca în fiecare an, temerile lui Shtayyeh și ale colegilor săi au fost confirmate atunci când au încercat să ajungă la plantațiile lor pentru a-și culege măslinele: au fost întoarși rapid de către soldați, care au spus că am avea „nevoie de permisiune” pentru a fi în acea zonă și pentru a recolta măslinele.

„Avem documente vechi de sute de ani, care demonstrează că acest pământ ne aparține și aparține bunicilor noștri. Așadar, de ce am avea nevoie de permisiunea ocupației pentru a ne culege măslinele?”

În urma atacului brutal asupra activiștilor și fermierilor, Shtayyeh a spus că familiile se tem de ceea ce va deveni recolta din acest an, pe care multe familii se bazează financiar pentru anul următor.

„Este pentru prima dată în generații în care nu am reușit să ne recoltăm măslinele. Așteptăm recolta pe tot parcursul anului. Depindem de ea nu doar pentru viața noastră, ci și pentru cultura noastră și pentru a ne învăța copiii despre moștenirea noastră.”

„Îl aduceam pe fiul meu aici în fiecare an să culeagă măsline cu mine, dar acum îl aduc la proteste, astfel încât să poată învăța și înțelege că acesta este pământul nostru și că nu vom renunța niciodată la el”.

În ciuda terorii israeliene, Dheeb Shtayyeh a spus că nu intenționează să renunțe sau să-și abandoneze pământul. „Nu vom renunța niciodată la acest teren, indiferent de cost. Ne împiedică să ne accesăm pământul, ne atacă cu toate armele și puterea lor, ne arestează și ne omoară, dar nu vom renunța”.

Courtesy of Mondoweiss

Lucrătorii Amazon și Google solicită rezilierea contractelor militare cu Israelul

„Produsele și serviciile livrate Israelului sunt folosite pentru a le refuza palestinienilor drepturile lor fundamentale. Facem apel la lucrătorii din domeniul tehnologiei globale și comunității internaționale să ni se alăture în construirea unei lumi în care tehnologia promovează siguranța și demnitatea tuturor.”

Sute de angajați Google și Amazon au semnat o scrisoare publică prin care solicită giganților tehnologiei să anuleze un contract de miliarde de dolari pentru furnizarea serviciilor publice de cloud computing către Israel.

În scrisoarea publicată marți de The Guardian autorii declară că sunt „obligați moral” să se pronunțe împotriva proiectului, cerând Amazon și Google să anuleze contractul și să rupă toate legăturile cu armata israeliană.

„Nu putem întoarce capul și să privim în altă direcție, produsele pe care le construim sunt folosite pentru a le refuza palestinienilor drepturile lor fundamentale, pentru a-i forța pe palestinieni să își părăsească casele și pentru a decima palestinienii din Fâșia Gaza – acțiuni care au determinat anchetarea acestor crime de război de către Curtea Penală Internațională”, se arată în scrisoare.

„Tehnologia pe care companiile noastre o vor livra Israelului va face ca discriminarea și purificarea etnică sistematică comise de armata și guvernul israelian să fie și mai crunte și mai mortale pentru palestinieni”, se spune în scrisoare.

Deasemenea, această tehnologie va „permite supravegherea în continuare și colectarea ilegală de date despre palestinieni și facilitează extinderea coloniilor ilegale implantate de Israel pe pământul palestinian”, continuă scrisoarea.

Cei 400 de lucrători concluzionează afirmând: „Condamnăm decizia Amazon și Google de a semna contractul Project Nimbus cu armata și guvernul israelian și le cerem să respingă acest contract precum și contractele viitoare care vor dăuna utilizatorilor noștri. Facem apel la lucrătorii din domeniul tehnologiei globale și comunității internaționale să ni se alăture în construirea unei lumi în care tehnologia promovează siguranța și demnitatea tuturor.”

Algemeiner | The Hill

Scriitoarea irlandeză Sally Rooney refuză să vândă drepturile de traducere unei edituri din Israel

„Nu cred că ar fi corect să accept un contract cu o companie israeliană care nu se distanțează public de apartheid și nu susține drepturile stipulate de ONU ale poporului palestinian.”

Scriitoarea irlandeză Sally Rooney a confirmat că a respins contractul cu o editură israeliană de a tipări o traducere în ebraică a celei mai recente cărți a sa, „Beautiful World, Where Are You” („Lume frumoasă, unde ești”), deoarece aceasta nu a reușit să se distanțeze public de regimul de apartheid impus de Israel palestinienilor și să susțină drepturile poporului palestinian prevăzute de ONU.

„Am fost foarte mândră că cele două romane anterioare ale mele au fost traduse în ebraică de Katyah Benovits. Aș dori să mulțumesc tuturor celor implicați în publicarea acelor cărți pentru sprijinirea muncii mele. Ar fi o onoare pentru mine ca ultimul meu roman să fie tradus în ebraică și disponibil cititorilor în limba ebraică. Dar, pentru moment, am ales să nu vând aceste drepturi de traducere unei edituri din Israel.

La începutul acestui an, Human Rights Watch a publicat raportul intitulat „Un prag depășit: autoritățile israeliene și crimele de apartheid și persecuție”. Raportul respectiv, urmat de un altul, înfricoșător, similar, al celei mai importante organizații pentru drepturile omului din Israel, B’Tselem, a confirmat ceea ce grupurile palestiniene pentru drepturile omului spun de mult: sistemul israelian de dominație rasială și segregare împotriva palestinienilor îndeplinește definiția apartheidului, conform dreptului internațional.

Mișcarea Boicot, Dezinvestiri și Sancțiuni (BDS) este o campanie de populară, condusă de palestinieni, anti-rasistă și nonviolentă, care solicită un boicot economic și cultural al companiilor și instituțiilor israeliene complice ca răspuns la sistemul apartheid și la alte grave încălcări ale drepturilor omului. Este modelat pe boicotul economic și cultural care a contribuit la încetarea apartheidului în Africa de Sud.

Pur și simplu nu cred că ar fi corect, în circumstanțele actuale, să accept un nou contract cu o companie israeliană care nu se distanțează public de apartheid și nu susține drepturile stipulate de ONU ale poporului palestinian.

Drepturile de traducere în limba ebraică pentru noul meu roman sunt încă disponibile și, dacă pot găsi o modalitate de a vinde aceste drepturi, conformă cu liniile directoare de boicot instituțional ale mișcării BDS, voi fi foarte încântată și mândră să fac acest lucru.

Între timp, aș dori să-mi exprim încă o dată solidaritatea cu poporul palestinian în lupta sa pentru libertate, dreptate și egalitate.

Mulțumesc.”

The Independent | The Irish Times

Susan Sarandon: „Acesta nu este un conflict. Este ocupație și colonialism.”

Actrița și activista americană Susan Sarandon continuă să sprijine poporul palestinian, iar ultima ei postare de luni a coincis cu Ziua Indigenilor din Statele Unite.

Susan Sarandon a publicat o fotografie pe Twitter comparând suprafața de pământ confiscată de coloniști în Palestina, între 1918 și 2021, cu aceea din Statele Unite luată de la populația sa indigenă între 1492 și 2021.

Jewish Voice for Peace a redistribuit tweet-ul lui Sarandon mulțumindu-i pentru „sprijinirea campaniei de restituire a pământului poporului indigen și a dreptului palestinian de întoarcere și autodeterminare în țara lor natală”.

Jewish Voice for Peace este o organizație evreiască din Statele Unite care susține Mișcarea de Boicot, Dezinvestire și Sancțiuni împotriva Israelului.

Aceasta nu este prima dată când Sarandon își exprimă sprijinul pentru poporul palestinian, deoarece a fost activă în special în timpul ultimului asalt israelian asupra Ghetoului Gaza, în luna mai, când a postat pe Twitter: „Acestea nu sunt ciocniri, Aceasta este o forță armată, extrem de militarizată, care ucide civili pentru a le fura casele. Aceasta este ocupație și colonialism”.

De asemenea, atunci, Susan Sarandon a scris pe Twitter, în solidaritate cu palestinienii amenințați cu evacuarea din casele lor din cartierul Sheikh Jarrah din Ierusalim: „Sunt alături de poporul palestinian care se confruntă cu purificarea etnică și teroarea guvernului israelian și a organizațiilor de coloniști evrei. Lumea urmărește”.

Reuters / WAFA News Agency

Netflix va difuza, începând cu 14 octombrie, 32 de filme palestiniene premiate

Platforma de streaming prezintă într-o nouă serie de filme, intitulată „Povestiri Palestiniene”, lucrări ale cineaștilor palestinieni aclamați de critici și public.

Începând de joi, 14 octombrie, scurtmetrajul „Ave Maria”, regizat de Maria Khalil și lungmetrajul „Salt of this Sea” de Annemarie Jacir, nominalizate la Oscar, precum și „Divine Intervention” al lui Elia Suleiman vor fi disponibile pe Netflix.

Cinci alte titluri, ale documentaristului palestinian Mahdi Fleifel, vor fi, deasemenea, disponibile: „A Man Returned” (2016), „A Drowning Man” (2017), „3 Logical Exits” (2020), „Xenos” (2014) și „A World Not Ours” (2012). Mahdi Fleifel, care a câștigat Premiul Black Pearl pentru „A World Not Ours” la Festivalul de film din Abu Dhabi în 2012, își concentrează activitatea pe viețile refugiaților palestinieni.

Documentarul emoționant al lui Raed Andoni „Ghost Hunting” și filmul lui Mai Masri „3000 Nights” sunt, de asemenea, pe lista filmelor care vor fi prezentate în colecția alcătuită alcătuită de Front Row Filmed Entertainment.

May Odeh, regizorul „The Crossing”, a declarat: „Mă bucur să am în sfârșit filme palestiniene alternative accesibile publicului larg prin Netflix. Cu toții, în industria cinematografică palestiniană, am fost dornici să împărtășim povestea noastră cu lumea prin producțiile noastre creative autentice, ca alternativă la ca alternativă la narațiunile obișnuite din mainstream-media. Nu pot mulțumi suficient echipei de la Netflix și Front Row pentru efortul de a face acest lucru să se întâmple”.

Abordând mai multe genuri și stiluri, colecția va prezenta profunzimea și diversitatea experienței palestiniene, explorând viețile, familiile, prietenia, visurile și dragostea oamenilor.

Surse: BrodcastPro | The National News